taina mameiFaptul s-a petrecut cu ceva ani in urma intr-unul din tribunalele Capitalei.


Personaje: sotia, sotul si mama acestuia. Spectatori: publicul din sala, judecatorii si cativa avocati. Motivul procesului: o femeie batrana si singura, poate si bolnava, mama, pretinde unicului ei fiu, om in toata putrea, sanatos si voinic, s-o ajute sa-si traiasca decent ultimii ei ani. Asa cer legile nescrise ale omeniei. Potrivit lor, femeia s-a adresat tribunalului sa-i faca dreptate. Adica sa-l oblige pe fecior, inginer cu post bine retribuit, s-o intretina pe mama.


Dupa cum era de asteptat, tribunalul i-a acordat reclamantei castig de cauza, cum se spune in limbajul juristilor.
Pana aici nimic deosebit. Un proces civil ca atatea altele.Obisnuiti cu de-alde astea, judecatorii se grabeau sa treaca la alt dosar, considerand cazul rezolvat. Abia acum incepe insa povestea noastra...


Auzind sentinta, “prea buna” nora a fost apucata pur si simplu de o criza de furie; i s-a parut pe semne o nedreptate strigatoare la cer, ca sotul ei sa-i aduca acasa, in ziua de leafa, mai putin cu cele cateva sute de lei, pe care tribunalul hotarase ca fiul sa le dea lunar batrinei sale mame. si atunci, in fata salii, ea a inceput sa vocifereze, sa-si insulte soacra, s-o invinuiasca de meschinarie.


Cei prezenti, stupefiati de aceasta iesire, o priveau cu justificat dispret.
Pana la urma, fireste, tribunalul a trebuit s-o cheme la ordine.
Privirile oamenilor se indreptau acum spre barbat. Condamnat de cei mai multi de atitudinea lui reprobabila, compatimit de altii pentru ca ajunsese sub clasicul papuc, omul tacea. Daca in acel moment cei trei ar fi parasit sala, lucrurile s-ar fi oprit aici, lasandu-le celor de fata doar gustul amar al intalnirii cu o manifestare ce nu face cinste firii omenesti. Ce s-a petrecut insa in sufletul batranei?! Pana atunci nu mai fusese niciodata la tribunal.


S-a uitat la chipurile celor din sala, s-a uitat la judecatori, deslusind la toti acelas repros pentru fiul ei. si a cuprins-o un legitim si dureros sentiment de remuscare, de rusine pentru rusinea lui. S-a razvratit ceva in sufletul ei si n-a vrut sa lase lucrurile asa. N-a vrut ca oamenii aceia straini sa-l considere pe fiul ei ca pe un om de nimic, un nemernic. A cerut deci sa vorbeasca, sa-l apere de o asemenea banuiala nedreapta.


- Rog sa fiu iertata, incepu ea, dar sa nu credeti ca feciorul meu este un om rau la suflet. Eu il cunosc mai bine decat oricine. Nu s-a purtat neomeneste cu mine si de la el nu am a ma plange tribunalului. Eu nu as fi facut-o, daca el nu m-ar fi indemnat. si o sa vedeti de ce...


O liniste plina de nerabdatoare atentie se asternu in sala.
Coplesit, inginerul lasa privirile in jos, pe cand sotia lui, potolita subit, asculta si ea uimita.


- Eu sunt femeie simpla, a continuat batrana parca imbarbatata. Am muncit mult si din greu ca sa traiesc si sa-l cres pe el. Erau pe atunci vremuri grele, razboi. Singura am fost toata viata, n-am avut barbat. si-o sa vedeti, iarasi, de ce. Baiatul s-a purtat todeauna frumos cu mine: a fost cuminte, m-a ascultat, a invatat pe branci sa-si faca un viitor; a avut si cap bun, nu-i vorba. Pe urma, cand s-a facut mai mare, a muncit, si-a facut un rost si a avut el grija de mine. Cand s-a insurat, gandeam ca am sa-i pot fi de ajutor in casa, la copii. Sunt doar obisnuita cu munca. N-a trecut insa multa vreme si am vazut ca nora nu-si mai gaseste locul cu mine, desi aveau o locuinta buna, incapatoare. Cat despre copii... nu si-a dorit sa aiba... Un timp i-am rabdat intepaturile. Lui nu-i spuneam nimic. il vedeam ca munceste, ca isi vede de treaba. stiam ca-i bine vazut acolo unde lucreaza si ma bucuram pentru el. Nu vroiam sa-l necajesc cu ale mele. De altminteri, de fata cu el, nora se purta alfel.


El insa pleca dimineata si venea tocmai seara. Uneori, se ducea prin tara. Ramaneam acasa cu nora, ca ea nu lucreza. Cand nu trebaluiam prin bucatarie, ma faceam mica in coltul meu, sa n-o supar cu nimic. Toata ziulica taceam, nadajduind ca lucrurile vor merge mai bine. Dar, n-au mers bine! Nu va mai spun toate cate s-au petrecut. Destul ca, dupa un timp, au izbucnit certurile intre ei.
Pricina eram eu. Pana la urma nici nu se mai fereau de mine. Pentru nora, banii erau lucrul de capetenie. intr-o zi i-a strigat: “Ori eu, ori maica-ta! Alege!”.


Aici nora, sub privirile ostile ale salii, a trebuit sa-si plece privirea.


- Pe scurt, continua batrana, n-am mai putut rabda. Fiul meu o iubea si n-as fi vrut sa se desparta din cauza mea. Altfel de sotie ii dorisem eu. Dar ce puteam sa fac? Mi-am gasit undeva o odaita si m-am mutat. Numai ca, tare singura pe lume ma simteam acum! De lucrat nu mai puteam: sunt batrana. Cu toate acestea nu ma lasam. Mai gasisem cate ceva de impletit, de carpit, mai mult ca sa-mi treaca de urat. Pe la casa lor ma duceam rar. Fiul meu, n-am ce zice, ma ajuta. Dar sotia lui stia cat castiga. A inceput curand sa-i ceara socoteala la bani; au izbucnit iar certuri. Atunci gandind ca face un bine, baiatul m-a povatuit sa ma plang tribunalului. Sa nu mai aiba sotia lui ce spune, pentru ca, daca asa va hotari legea, el nu poate face altfel... Vazandu-va cum il priviti, m-am cait ca l-am ascultat. Sa stiti ca nu este un om rau la suflet... Poate nu va spuneam asta, dar nu m-a rabdat inima cand am auzit-o aici pe sotia lui strigand...


Batrana ezita putin. isi sterse lacrimile cu mana tremuranda si, parca aducandu-si aminte de un lucru indepartat, povesti mai departe cu un vadit sentiment de usurare.


- si as vrea sa va mai spun ceva... ceva, care nu am mai spus pana acum nimanui.. Nici chiar fiului meu, pentru ca nu am vrut sa-l amarasc... Aveam, mi se pare, vreo 18 ani, bine nu mai stiu. Eram la parinti o droaie de copii. intr-o zi, ducandu-ma in padure sa adun uscaturi pentru foc, am auzit un scancet. La inceput m-am speriat nestiind ce-i, si am inceput sa fug. Apoi m-am dumirit. Era un copil.


Avea cateva saptamani. in jur, nici tipenie de om. Ce era sa fac? L-am luat binisor in brate. N-a mai plans. Cu vreascurile in spate si cu el la piept, am plecat spre casa. La marginea padurii m-am oprit. Mi se facuse frica. Am lasat copilul jos. A inceput indata sa planga mai tare ca inainte. Am rupt-o la fuga sa nu-l mai aud. M-am oprit insa curand; ma urmarea plansul lui. M-am intors. Cata spre mine cu niste ochisori atat de rugatori, incat nu m-am indurat sa-l las acolo.


Cand m-a vazut tata acasa, s-a crucit. Mi-a strigat sa duc copilul unde stiu, ca lui nu-i trebuie. Tata era om aspru si neinduplecat. si vazandu-ma cum il ingrijesc, intrase la banuiala. Gandea c-o fi al meu si i-am ascuns adevarul. Poate ca si bause in ziua aceea, ca ne-a luat la bataie si pe mama, si pe mine. M-a schilodit, nu alta. Mie incepuse sa-mi fie drag copilul si nu stiam ce sa fac. in cele din urma m-am hotarat sa plec cu el de acasa. Ce-o fi, ofi! mi-am zis...


Usor nu mi-a fost! Nicaieri nu voiau sa ma primeasca cu el. Sa-l las, nu ma induram. Mi-a fost insa rusine sa spun cuiva ca nu-i copilul meu. Cine m-ar fi crezut atunci? Cand am gasit, in sfarsit, niste oameni mai binevoitori care m-au primit cu baiatul, as fi fost in stare, daca mi-ar fi cerut-o, sa muncesc doar pentru a castiga mancarea mea si a copilului si sa avem un adapost. L-am crescut singura. Aratoasa nu eram. Cine era sa se uite la o biata femeie saraca, cu un copil pe deasupra? Nu m-a cerut nimeni in casatorie. il aveam pe el, soarele meu. A crescut voinic, cum il vedeti...


Aici, batrana a tacut descumpanita. Nu mai putea vorbi. Au podidit-o lacrimile. Printre suspine a mai adaugat doar atat:
- Daca acestei femei ii pare atat de rau dupa bucatica de paine pe care mi-o da fiul meu, va declar ca nu vreau sa mai primesc nimic de la el si imi retrag plangerea... in sala se instapanise tacerea. Oamenii isi stergeau ochii pe furis...


Aceasta a fost toata povestea. Fiul, coplesit de emotie, s-a apropiat de batrana, ascunzandu-si fata in palmele ei aspre. Sotia lui s-a ridicat descumpanita si a parasit sala. Nu stiu daca va mai ramane alaturi de un barbat care-i va aduce acasa cu cateva sute de lei mai putin, dar stiu ca el, “COPILUL GaSIT iN PaDURE” nu va mai putea trai despartit de cea care i-a fost o MAMa atat de buna.


Institutiile unde se…

Medicina se exercita in cabinete de consultatii, dispensare, policlinici, spitale si sanatorii. Cercetarea stiintifica in domeniul medicinei are loc in clinici si laboratoare universitare si in…
Continuare >

Lumea Noua

O particularitate interesanta o are cultura Moche din Peru, prin multitudinea de scene erotice prezente pe vasele de ceramica. Surprinde multitudinea de scene erotice prezentand contacte sexuale…
Continuare >
mituri alimentare

sapte mituri alimentare…

Am fost invatati ca apa cu bule nu este sanatoasa si cartofii ingrasa. Specialistii in nutritie contrazic aceste mituri, potrivitFilename not specified.femeia.ro. Cartofii ingrasa - FALS. Cartofii nu…
Continuare >