Terapia medicamentoasa moderna in psihiatrie isi are debutul in anul 1952, o data cu introducerea primului antipsihotic - clorpromazina - in tratamentul schizofreniei. Initial, cele mai folosite medicamente psihotrope, denumite ulterior "neuroleptice", apartineau grupului fenotiazinelor. Ulterior au fost dezvoltate substante neuroleptice cu alta structura chimica, de ex. tioxantene si butirofenone. in 1992 s-a introdus in terapeutica primul neuroleptic "atipic", risperidon, mult mai bine tolerat si cu mai putine efecte adverse decat antipsihoticele din prima generatie. Au urmat preparatele de tip dibenzotiazepin si tienobenzotiazepin. Substantele neuroleptice reduc in mod substantial intensitatea starilor delirante, halucinatiilor si confuzia mintala. intru cat pot combate starile de agitatie, sunt folosite si in tratamentul fazelor de excitatie maniacala din evolutia psihozelor maniaco-depresive sau in tratamentul psihozelor organice.

in afara efectelor terapeutice, medicamentele neuroleptice produc si o serie de manifestari adverse secundare. Foarte grava este diskinezia tardiva, care consta in miscari involuntare anormale ale limbii, gurii sau altor segmente ale corpului. Aceasta apare dupa o cura indelungata si poate persista chiar dupa intreruperea tratamentului neuroleptic.

Medicamentele neuroleptice se obtin prin sinteza chimica, exista insa si unele substante din natura aplicate in terapia psihiatrica. Un exemplu il constituie carbonatul de litiu, folosit cu succes in tratamentul episoadelor maniacale.

Exista trei clase de substante antidepresive:

Antidepresivele tri- sau tetraciclice sunt cel mai des folosite, efectul lor se instaleaza insa dupa 2-3 saptamani de tratament si pot provoca stari de somnolenta sau tulburari cardiace.
Inhibitoarele monoaminoxidazei (MAO), folosite mai ales in tratamentul asa ziselor depresii atipice. Ca efecte adverse se mentioneaza aparitia unei hipertensiuni arteriale severe la persoanele care consuma anumite alimente sau bauturi: branzeturi, bere sau vin.
Inhibitoarele specifice ale reincarcarii cu serotonina la nivelul sinapselor serotoninergice (SSRI: specific serotonin reuptake inhibitors), de data mai recenta (de ex.: fluoxetin). Efectul se instaleaza tardiv (dupa 3-10 saptamani); ca efecte adverse sunt mentionate: dureri de cap, greata, insomnii, nervozitate.
in tratamentul starilor anxioase, inclusiv cele de panica, nelinistei provocata de stress se folosesc substantele zise "tranchilizante", in special cele din grupul benzodiazepinelor (diazepam, bromazepam etc.)

Substante stimulante de tip amfetamina sunt utilizate in tratamentul sindromului excito-motor cu deficit de atentie la copii si adolescenti, precum si in tratamentul narcolepsiei.

Patofiziologie

Gastroenterita este definita drept voma sau diaree ca urmare a infectarii intestinului subtire sau a celui gros. Efectele aparute in intestinul subtire sunt de obicei neinflamatoare, in timp ce cele…
Continuare >
atentie la inima 1

Atentie la inima

Ce face apa daca e bauta inainte de a manca si imediat dupa masa! Un articol foarte bun.Nu doar despre apa calda dupa mancare,dar si despre atacul de cord. Chinezii si japonezii beau ceai fierbinte…
Continuare >